Situat la intalnirea a trei zone geografice si economice - Campia Transilvaniei, Valea Muresului si Valea Nirajului - teritoriul municipiului a fost inca din cele mai vechi timpuri leagan al unor asezari omenesti succedand una dupa alta in diferitele epoci ale istoriei. Numeroase dovezi materiale atesta aici prezenta culturilor neolitice si apoi cele din epocile bronzului si fierului. Sapaturile arheologice au scos la iveala vestigii romane in imprejurimile orasului. Asezarea propriuzisa s-a afirmat de la inceputul istoriei sale ca o localitate de targ, caracter ce i-a determinat soarta de-a lungul secolelor.
Acest caracter se reflecta si in domeniile istorice ale orasului. In prima atestare documentara, datand din anul 1300, localitatea apare cu numele de Forum Siculorum (Targ al Secuilor), iar apoi in 1332 sub denumirea de Novum Forum Siculorum (Targ Nou al Secuilor), secuii fiind aceea parte a populatiei maghiare, care nu era iobagit, ci traia liber, avand obligatia de a apara granitele regatului ungar. In 1599 voievodul Mihai Viteazul l-a intitulat drept " oppidi nostri Zekelyvasarhely" aceasta denumire fiind folosita pana la 29 aprilie 1616, data la care Bethlen Gábor, principele Transilvaniei a ridicat asezarea la rangul de oras liber regal, schimbandu-i totodata si denumirea oficiala in cea de Marosvasarhely (loc de targ pe Mures, in limba maghiara) numele de targ fiind dat de diferiti negustori, dupa nationalitatea lor : Tirgu-Mures - de romani, Marosvasarhely - de maghiari, Neumarkt am Mieresch - de germani, Agropolis (targul cerealelor) - de greci.
Procesul de urbanizare a localitatii a inceput la sfarsitul secolului al XV-lea. Prin actul de privilegiu dat de Matei Corvin regele Ungariei in anul 1482, orasul primeste dreptul de a tine anual trei targuri mari.Tot in acest secol se dezvolta breslele mestesugaresti,carora, incepand din anul 1493 li se recunosc privilegiile, in anul 1490 se termina reconstructia in stil gotic a bisericii din cetate. Prestigiul oraselului se datora, in primul rand, functiei sale de resedinta a scaunului Mures, precum si faptului, ca orasul a dat lacas de multe ori Dietei Transilvaniei ( printre altele si celei din 1571 care a declarat libertatea confesionala pe teritoriul Principatului).
In 1595 locuitorii din Tirgu-Mures dau ajutor voievodului Mihai Viteazul, in luptele contra turcilor. In 1601 - 1602 orasul este jefuit si incendiat de mercenarii Imperiului Austriac condus de Basta, iar mai tarziu si de tatari. Intre anii 1605 - 1652, la initiativa judelui Borsos Tamás ( care mai tarziu a devenit si un cronicar de seama a vremii) a fost construita cetatea si ulterior alte cladiri de valoare arhitecturala si culturala deosebita.
Inca din secolul al XVI-lea orasul se remarca drept un important centru cultural si scolar, prima scoala fiind atestata din 1492. A functionat o scoala si in incinta manastirii franciscane, apoi din 1556, in urma reformei religioasa o scoala si apoi un colegiu al bisericii calviniste-reformate. In 1786 se infiinteaza prima tipografie. In 1791, Aranka György, om de cultura, infiinteaza o societate de lingvistica. In 1794, Teleki Samuel cu 60000 de volume pune bazele bibliotecii documentare care ii poarta numele si in prezent.
In acest oras au trait si au avtivat matematicienii Bolyai Farkas si fiul sau Bolyai János, creatorul geometriei neeuclidiene. In 1754 a fost initiat la Tirgu-Mures forul de apel, numit Tabla Regala, unde si-au continuat studiile de drept numerosi tineri protagonisti ai revolutiei din 1848, printre care Avram Iancu (1824 - 1872) si Alexandru Papiu Ilarian (1828 - 1878), care au pledat pentru colaborare cu fortele revolutionare maghiare, formuland ideile desfiintarii iobagiei si a egalitatii in drepturi a romanilor din Transilvania cu maghiarii si cu germanii.
Cel mai mare poet maghiar Petofi Sandor, cazut in revolutia din 1848/49, ultimele zile a vietii sale si-a petrecut la Tirgu-Mures. Ca oras modern Tirgu-Mures s-a nascut in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, odata cu constructia caii ferate. Intemeiatorul orasului modern a fost primarul Bernády György (1864 - 1957), care a ridicat Tirgu-Muresul la rangul oraselor frumoase din Transilvania, dotate cu utilitati. In aceeasi perioada s-au construit cateva fabrici de industria alimentara, de prelucrare a lemnului si a pielei.
In urma dictatului de la Viena, in perioada 1940 - 1944, Transilvania de Nord, inclusiv Tirgu-Muresul, a fost alipit Ungariei. Instaurarea dictaturii comuniste a insemnat in istoria orasului si inceputul perioadei de industrializare fortata, iar paralel cu o transformare radicala a aspectului edilitar a crescut rapid populatia orasului. Au fost construite fabrici mari de profil chimic, alimentar, de prelucrare a lemnului si a pielei, constructoare de masini, aparate si materiale electrice, materiale fotosensibile si altele. Tirgu-Mures a ramas in continuare un puternic centru cultural si scolar. In prezent la Tirgu-Mures exista o Filiala a Academiei Romane Institutul de cercetari socio-umane "Gheorghe Sincai", Universitate de Medicina si Farmacie, o universitate de stiinte tehnice si economice, academie de teatru, cateva scoli superioare de stat si particulare, un teatru cu sectii romana si maghiara, orchestra simfonica, teatru de papusi, ansambluri folclorice,muzee, biblioteci, gradina zoologica si alte institutii de cultura si invatamant. |